Can't Take My Eyes Off Of You

Barry Manilow - Can't Take My Eyes Off Of You

Povestea Fularului

Acum vreo 2 saptamani, intr-o frumoasa zi de vineri, se facea ca-mi serbam ziua de nastere cu cativa prieteni, unde altundeva decat in Schwarz.
Pentru ca trecuse deja o saptamana de la minunatul concurs de karaoke, la care participasem si eu, fiind concurenta cu nr.5, saptamana in care am stresat-o ingrozitor (bine ca nu-si mai aduce aminte)pe fata care facuse poze la concurs (eu cu ce sunt de vina ca nu intelegeam pe ce site pune pozele, trebuia sa o intreb nu?)ma hotarasem, in eventualitatea in care ma intalnesc cu ea, sa-mi cer scuze.
M-am apucat de sarbatorit cu prietenii si cu varul meu Jack cand a aparut Anda (fata cu pozele) sa-mi ceara un foc. Prietenii mei stiind cat de nesimtita am fost imi tot faceau semne sa-mi cer scuze. I-am asigurat ca asa voi face, i-am dat fetei bricheta si i-am zis: "Auzi, si totusi unde ziceai ca ai pus pozele?". Partea buna a lucrurilor e ca in loc sa ma pocneasca mi-a raspuns. Prietenii mei erau pe sub masa de ras. Ce sa-i fac daca nu am putut sa ma abtin? Mai tarziu am ramas doar eu cu Ina, ca restul plecasera, si aveam chef de Darts. Am avut un moment de luciditate in care am vrut sa repar greselile si sa-mi cer scuze si am intrebat-o pe Anda daca vrea sa joace. In timp ce jucam am "imprumutat" fularul ei. Am decis sa plec acasa, am cerut nota si m-am imbracat, evident cu fularul ei la gat. Saraca a venit la mine sa-mi explice ca e fularul ei si e un cadou de suflet si tine foarte mult la el si e si foarte frig afara, dar din pacate nu a avut cu cine, raspunsul meu a fost: stiu ca e frig afara, de aia il iau, ti-l aduc marti. A vazut ca nu are cu cine si ca nici partea cu: plec la bucuresti pana marti, nu tine, a lasat-o balta si m-a rugat sa-i las fularul Mirunei (sora ei) sau lui Cretu. Asa ca am plecat cu fularul fetei.
Sambata m-am chinuit vreo cateva ore sa dau de nr ei de telefon sa ne intalnim sa-i dau fularul inapoi. Intr-un final am reusit cumva sa dau de ea (traiasca Facebook)si ne-am intalnit duminica sa-i inapoiez fularul. Am intrebat-o de ce era asa de relaxata vineri cand am plecat cu fularul ei, avand in vedere ca nu ma cunostea si mai mult decat atat era si un cadou cu valoare sentimentala mare. Mi-a zis ca a avut un feeling ca o sa fac pe draq in 4 sa i-l dau mai repede de marti inapoi (ceea ce s-a si intamplat).
A urmat apoi ziua de marti cand am sarbatorit, imbatranirea cu inca un an, cu colegii mei de echipa (cel mai fain cadou si ce-a mai tare surpriza). Stiind povestea cu fularul s-au gandit sa faca o glumita si au plecat cu fularul meu. Nu ca as fi observat daca nu primeam mesaj ca e foarte fain si ca tine cald. Avand in vedere ca ramasesem fara fular si era frig afara, m-am dus la Anda si am anuntat-o ca din pacate pentru ea eu o sa plec cu fularul ei.
Ideea de baza e ca fularul ei inca este la mine iar noi ne-am imprietenit. Tare nu?

01.11.2009

Mare eveniment mare! Am mai imbatranit o tura, dar de necaz am sarbatorit ca in poveste, 7 zile si 7 nopti! Cea mai tare surpriza a fost din partea colegilor de echipa, dar sincer nu am chef de compus acum.Cu promisiunea sa povestesc in postul urmator cum fu, acum o sa pun doar niste poze :)







Exista o poveste cu un sal (fular), dar din pacate tot in postul viitor, acum poze cu Anda (proprietara fularului).
Povestea merge mai departe.....

TURNEUL JUST IV FUN

Sambata si duminica a avut loc la Sala Sporturilor D.P.Colibasi din Brasov, primul turneu de handbal amatori mixt din Brasov.
A fost frumos, au participat cinci echipe, doua din cluj (AJH United Cluj si Alfa Cluj), una din Bucuresti (Acvila Bucuresti) si una din Zalau (Green Team Zalau).
Turneul a fost castigat de echipa AJH United Cluj, pe urmatoarele pozitii clasandu-se dupa cum urmeaza Handbal IV Fun Brasov, Green Team Zalau, Alfa Cluj si Acvila Bucuresti.
Cea mai frumoasa echipa dupa parerea mea si totodata echipa care a castigat premiul pentru Fair-play a fost echipa Green Team Zalau.
Noi am terminat turneul cu doua premii, locul secund si premiul pentru goal-getter castigat de interul nostru Stefan Movileanu.
Vreau sa felicit tote echipele, si in special echipa Handbal IV Fun Brasov, in ordinea numerelor de pe tricou Mada, Patrik, Flo, Tavi, Miha, Cori si Voli aka Corina, Ganz, Cristy, Remi, Mihai, Stefan aka Foca, Elena, Ina, Remus si Alex.
Vreau sa felicit si galeria noastra si sper sa ne sustina si la urmatoarele meciuri.

Cugetari

"Nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cand esti trist, pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau."

"Nu iti petrece timpul cu cineva care nu e dispus sa si-l petreaca cu tine."

"Cea mai stranie forma de a indeparta pe cineva este de a sta langa el si a sti ca nu-l vei putea avea niciodata."

"Un prieten adevarat te prinde de mana si-ti atinge inima."

"Poate ca pentru lume esti doar o singura persoana, dar pentru o anumita persoana esti intreaga lume."

"Doar pentru ca cineva nu te iubeste asa cum vrei tu, nu inseamna ca nu te iubeste cu toata fiinta sa."

"Nu te iubesc pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt atunci cand sunt cu tine."

"Nu merita sa plangi pentru nimeni, iar cei care merita nu te vor face sa plangi."

"Dragostea adevarata este o limba pe care surzii o pot auzi si orbii o pot vedea."

GABRIEL JOSE GARCIA MARQUEZ

La Bella Italia

Sunt doua melodii care ma fac sa-mi aduc aminte, de fiecare data cand la ascult, cu placere de clipele frumoase petrecute in Italia. Sunt foarte multe de povestit si poate intr-o zi voi avea timp sa ma apuc sa astern totul pe hartie. Pana atunci am sa postez cele 2 piese.

Operacion Triunfo

Operacion Triunfo sau prescurtat OT este un spectacol muzical al spaniolilor in urma caruia isi desemneaza reprezentantii la Eurovision.
Ce-i drept am urmarit doar primele doua editii pentru ca ulterior nu am mai prins TVE. Am sa postez doua din melodiile mele preferate.

MICHAEL JACKSON

Prietenia

Cateva cugetari dragute despre prietenie primite de-a lungul timpului:

"Friendship is like peeing on yourself: everyone can see it, but only you get the worm feeling that it brings"

"Many people will walk in and out of your life, but only true friends will leave footprints in your heart"

"A friend is someone who knows the song in your heart and can sing it back to you when you have forgotten the words"

"There are special people that we meet in life who seem to make life's journey a little easier. Those people are like a candle that shows the obstacles in your way so that Life is easier to deal with."

"A real friend is one who walks in when the rest of the world walks out."

"A hug is worth a thousand words. A friend is worth more."

"Friends are the most important ingredient in this recipe of life."

"Friendship is one mind in two bodies."

"Friends are God's way of taking care of us."

"It's the friends you can call up at 4am that matter."

Si daca tot sunt la capitolul prietenie o dedicatie pentru toti prietenii mei

Tim McGraw - My old Friend

The World's Greatest

Am descoperit o melodie, dupa mine, super faina pe care am sa o postez.
Multumesc Iulyei, daca nu concepea ea filmuletul pentru Cristina Varzaru poate nu descopeream piesa, desi a aparut in 2007.

R.Kelly - The World's Greatest


Si pentru iubitorii handbalului

The world's greatest: Cristina Varzaru by Iulya

Un mod intereseant de a te lasa de fumat

Daca nu ai vointa si totusi vrei sa incerci sa te lasi de fumat merita sa incerci scrumiera care tuseste.
mie imi place, chiar e funny

Festivalul Handbalului Romanesc

O initiativa laudabila a Federatiei Romane de Handbal. A fost intr-adevar un festival cu handbal de calitate si handbalisti de marca. Acum aproximativ 2 saptamani citeam presa sportiva cand am descoperit ca meciurile nationalelor de handbal in vederea calificarii la Campionatul European (baietii) si la Campionatul Mondial (fetele) se desfasoara in aceeasi zi. Pus mana pe telefon, sunat o prietena, mare iubitoare de handbal ca si mine, vorbit si stabilit ca in 13 iunie ne pornim spre Bucuresti. Toate bune si frumoase, planul bine pus la punct, urma sa plecam cu un tren dimineata, sa ramanem o noapte in Bucuresti, in apartamentul varului meu (care a fost foarte dragut si ne-a cumparat biletele la meci si ne-a lasat cheile de apartament deoarece el venea la Brasov in weekend), iar Duminica sa ne intoarcem in Brasov. Cu doua zile inainte de plecare mai vorbim cu niste prieteni carora le-a suras ideea si care urmau sa se hotarasca daca vin sau nu (in cazul in care veneau mergeam cu masina). De vineri seara au inceput peripetiile, s-a dus dracului tot planul bine stabilit deoarece prietena mea trebuia neaparat sa ajunga Sambata noaptea in Brasov. Mare problema pentru ca ultimul tren dinspre Bucuresti era la 21:33, iar ultimul meci de handbal se termina dupa 21 deci era imposibil sa-l prindem. A ramas sa ne mai gandim pana dimineata sa gasim o solutie si stabilisem ca nu are sens sa plecam cu trenul de 9 si mai bine plecam cu cel de 11. Zis si facut, ma trezesc dimineata si in timp ce-mi savuram cafeaua vorbesc la telefon cu un prieten care-mi spune ca trenul de 11 de obicei are 60-70 minute intarziere ca e international si vine de la Viena. Deja incepusem sa fac calcule daca mai reusim sa prindem meciul baietilor care incepea la 16. Era ok urma sa ajungem in jur de 15 in Gara de Nord deci eram in grafic. Ma pregatesc plec spre gara sa cumpar bilete, imi zice doamna ca trenul are intarziere 80 minute, stau pe ganduri, cu putin efort fizic ajungeam la meci deci cumpar bilete si ma duc la prietena cu care urma sa plec. Stam la o poveste, la o cafea si il sun pe un prieten sa vina dupa noi in Bucuresti ca sa rezolvan si cazul intoarcerii, omu foarte dragut accepta sa vina dupa noi, problem solved. Cu 15 minute inainte sa ajunga trenul in gara ne pornim si noi, ajungem pe peron, trenul nu venise inca si din lipsa de ocupatie il sun pe Cristi, unul din prietenii care se hotarasera sa nu vina. Vorbesc cu el, ne ureaza drum bun, ramane ca ne mai auzim la telefon pe parcursul zilei, inchid si se anunta sosirea trenului nostru in gara. Ajunge trenul dam sa ne urcam cand ma suna Cristi si-mi spune sa nu ma urc in tren si sa ma duc sa returnez biletele ca s-au hotarat si el cu Corina sa vina, deci plecam in jumatate de ora cu masina. Nu ne urcam in tren, avem noroc si ne dau astia banii inapoi pe bilete fara sa comenteze si de unde trebuia sa plecam la 11 in Bucuresti am pornit pe la 13:15. Drumul destul de liber, cu chiu cu vai ajungem in Bucuresti, la Gara de Nord pe la 16 (avand in vedere ca nici unul din noi nu stiam Bucurestiul am hotarat sa lasam masina la Gara si sa ne deplasam cu metroul cu care mai fusesm si ne descurcam). Am coborat la metrou cu viteza luminii deoarece meciul baietilor incepuse deja si speram sa prindem macar a doua repriza. Am stabilit traseul si locul de intalnire deoarece Cristi si Corina nu au vrut sa vina cu noi la meci si am pornit cu metroul spre statia Constantin Brancoveanu. Teoretic eu stiam de la o prietena ca trebuie sa iau din gara metroul pana in Unirii apoi sa schimb pana in Brancoveanu si sa o iau pe alee prin parc pana ajung la sala. Dar de la teorie pana la practica e mult. Am ajuns in Brancoveanu dupa 10 statii de mers cu metroul, deh mai greu la inceput cu orientarea la metrou ca puteam sa mergem doar sase statii daca luam metroul in directia opusa, iesim in parc si dilema, oare pe care din alei trebuia sa o luam ca sa ajungem la sala ?. Ne pornim pe una din alei intrebam un domn pe unde se ajunge la sala, ne explica sa mergem pe alta alee decat cea pe care eram si apoi sa facem stanga dreapta iar stanga, nu intelegem noi prea bine schimbam aleea si incepem sa alergam nici noi nu stiam unde. Vedem un domn care-si scosese scaunul in parc si citea o carte, il intrebam pe unde se ajunge la Polivalenta si omul ne zice ca tre sa mergem pe alta alee, deja incepeam sa ma enervez. Ii multumim omului si incepem sa alergam prin boscheti ca sa ajungem la aleea buna, boscheti in care era sa ne rupem picioarele. Dupa lungi incercari reusim sa ajungem la Polivalenta pe la 16:50 in speranta ca mai prindem si noi ultimele minute din meci, dar surpriza am ajuns la inceputul reprizei secunde. Fericite ca am vazut aproape o repriza din meci dar in acelasi timp dezamagite ca au pierdut baietii la un gol ne intalnim dupa meci cu frate-miu in fata salii. Stam putim de povesti cand ne atentioneza frate-miu ca e ora 18 si ca ar trebui sa plecam spre apartamentul varului meu (in celalalt capat al Bucurestiului), unde eu trebuia sa hranesc pisica omului, daca vrem sa ne si intoarcem pana la 20 cand incepea meciul fetelor. Drumul pana la apartament a fost horror, desprins parca din filmele americane in care inevitabil ramane unul singur noaptea la metrou si apare un metrou din ala ca naiba, plin de grafitti. Am scapat si de metrou dar partea nasoala e ca trebuia sa trecem o pasarela metalica lunga cat o zi de post si pe care, Ina prietena mea ametea. In fine trecem si de pasarela si incepem sa cautam blocul, intrebam lumea care ne ghideaza spre un bloc unde in fata scarii trona un mos care ne-a luat la interogatoriu unde vrem sa mergem. Partea proasta a fost ca varul meu dragutz mi-a zis ca el sta pe Prunarului nr.1 prima scara pe stanga dar din ce parte prima pe stanga nu mi-a mai zis. Totul ar fi fost mult mai usor daca nu era mosul ca eu aveam cartela de interfon si daca as fi fost lasata sa o folosesc as fi stiut daca am nimerit sau nu. In fine ii spun mosului ca ma duc la apartamentul 7 si imi spune ca usa e deschisa. Urc bag cheia in usa descui, nu se deschidea usa. Deja imi faceam scenarii de genul cheia omului se potriveste si la alt apartament si nu am nimerit scara si o fi vreo baba sau vreun mos care a facut infarct cand a vazut ca incearca cineva sa intre in casa ca eu chiar ma luptam cu usa. Il sun pe varu-miu, nimerisem bine, imi explica omul cum sa descui usa, dau de mancare la mata, chem un taxi si incepem din nou cursa infernala catre Polivalenta ca sa ajungem macar la al doilea meci de la inceput. De aici incepe partea frumoasa a zilei petrecute in capitala. Am reusit sa ajungem la timp la meci am vazut un adevarat spectacol handbalistic al fetelor, cu un show extraordinar facut de Critina Varzaru, cu goluri si pase pe la spate si aruncari invartite, cu doua aeriene reusite cu Cristina Neagu. Ziua a culminat cu o intalnire cu Aihan Omer in Springtime pe care l-am abordat sa faca o poza cu Ina (mare fan) si caruia fara sa-mi dau seama i-am spus buna ziua desi era 10 seara si l-am mai si felicitat pe om, sincer nu stiu pentru ce ca pentru infrangere in nici un caz :) . Exceptand toate peripetiile a fost o zi excelenta si chiar a meritat efortul. Mi-am invins rusinea si le-am rugat pe Carmen Amariei si Cristina Varzaru sa faca o poza cu mine, am sa postez pozele cu rugamintea sa faceti abstractie de mine ca nu-s fotogenica si oricum ele sunt importante nu eu.

Plagiat sau furt

Sincer, marii cantareti din Romania au ajuns atat de ahtiati de succes incat au renuntat la a plagia si s-au hotarat sa fure frate toata piesa si eventual sa-i traduca versurile in romana, ca deh prea mare deranj sa compui niste versuri, si sa apara apoi prin presa cu noul lor hit.
Asa a facut Cristina Rus, asa au facut si fetele de la Bambi, dar macar ele au avut bunul simt sa recunoasca ca e cover, si multi, multi altii.
Eu nu inteleg o chestie, daca tot te consideri mare artist, macar iesi pe piata cu o compozitie proprie sa-si aduca lumea aminte de time cand asculta piesa, asa, sincer eu nu ascult nici varianta Bambi, care nu suna chiar rau, nici varianta Cristina Rus ci doar le multumesc ca mi-au adus aminte de originale.
O sa postez doar cover-ul celor de la Bambi si evident originalul - Elli Kokkinou - Den ginete.
Voua ce va place mai mult originalul sau cover-ul?

Weekend cu mult handball

A fost un sfarsit de saptamana plin de handball.
Am vazut intai sambata dimineata ultima etapa de campionat, Rulmentul - Hidroconcas Buzau, partida incheiata cu scorul de 41-29, urmata de premierea brasovencelor pentru ocuparea locului 2 in campionat si premierea Alexandrinei Barbosa cu trofeul pentru cea mai tehnica jucatoare a campionatului.
A urmat finala Ligii campionilor Gyor - Viborg, finala castigata de Viborg care isi adjudeca pentru a doua oara trofeul.
Si pentru ca sambata am fost setata pe handball, m-am gandit sa continui si duminica in acelasi ton si am cedat la insistentele unei prietene de a merge la Sibiu la finala Cupei Romaniei la handball masculin. Asa ca ieri am urmarit live, din Sala Transilvania Sibiu, meciul Steaua - Resita, meci terminat cu victoria Stelei, echipa care dupa parerea mea a meritat din plin victoria.
Le felicit pe fetele de la Rulmentul pentru ocuparea locului 2 in campionatul intern, pe baietii de la Steaua pentru castigarea Cupei Romaniei si pe Cristina Varzaru pentru castigarea Champions League si pentru titlul de cea mai buna extrema dreapta a Campionatului Danez.

Zero si RedBlonde

Da, imi plac Zero si RedBlonde atat separat cat si impreuna.
Dupa mine sunt 2 din cele mai tari trupe ale momentului in Romania
Asa ca am sa postez 3 clipuri unul de la Zero unul de la RedBlonde si unul Zero & RedBlonde.
Enjoy!

Zero - Sunny Days


RedBlonde - Nu am cu cine


Zero&RedBlonde - Bang Bang (cover)

Marea mea pasiune handbalul

Sa tot fie vreo 12 ani de cand intamplator am vazut un meci al echipei nationale de handbal feminin si spre surprinderea mea chiar mi-a placut. De atunci a inceput sa-mi placa handbalul. Era un meci de la Campionatul Mondial din Germania 1997 unde din pacate Romania a terminat doar pe locul 12.
Am inceput apoi sa urmaresc meciurile din campionatul intern. Mi-a atras atentia o jucatoare foarte tehnica, dupa mine, componenta a echipei Oltchim si a lotului national, Cristina Varzaru.
Ma uitam la toate meciurile, iar daca nu erau transmise meciurile din campionatul national ajunsesem sa ma uit pe posturi de televiziune maghiare la meciuri din campionatul lor intern.
Trebuie sa recunosc ca echipa mea de suflet nu a fost de la inceput Rulmentul, desi sunt brasoveanca. Am trecut prin mai multe faze - Oltchim Ramnicu Valcea, Rapid Bucuresti, iar in momentul in care au plecat in masa jucatoarele de la Rapid am inceput sa tin cu Rulmentul.
Datorita fratelui meu am avut onoarea de a cunoaste jucatoare de marca din handbalul brasovean, in special, dar si din handbalul national si international, cu ar fi: Mihaela Detesanu, Otilia Moise, Cristina Niculae, Ionica Munteanu, Simona Vintila, Alina Sorodoc, Cosmina Damian, Elena Avadanii, Simona Gogarla, Carmen Amariei, Ildiko Kerekes Barbu, Gabriella Juhasz, Lidija Horvat, Alexandrina Barbosa si Woo Sun Hee.
Cam atat pentru moment despre handbal.

Am revenit

Ce-i drept nu am mai scris de ceva vreme dar am avut motive intemeiate, ceva necazuri si ceva probleme de sanatate, ce sa-i faci, mi-a trebuit sa joc fotbal la iarba verde si m-am ales cu un diagnostic de toata frumusetea : intindere ligamente colaterale, ciupitura pe menisc si ceva leziune pe rotula.
Acu' sunt bine si am revenit cu forte proaspete.
Intamplator am dat peste o melodie veche si mi-am adus aminte de nunta unei persoane pe care o iubesc enorm, fratele meu.

Fratele meu Razvan si sotia lui Andreea (2 din cele mai importante persoane din viata mea)

Revenind la melodie, este vorba de "Fericirea are chipul tau" a Mihaelei Runceanu.

Nu am sa postez originalul ci un cover al fetelor de la RedBlonde (prietenii stiu de ce, mai ales SIS).

Suntem mandri de voi!

Nu ai cum sa nu fii mandru de aceste fete care pentru 60 de minute, sambata, au uitat de toate problemele, au uitat ca le bate vantul prin buzunare si au jucat pentru ele si pentru oamenii care le iubesc si care sunt alaturi de ele si la bine si la greu.
Au dat dovada in primul rand de profesionalism. Au dat totul pe teren si au vrut sa demonstreze tuturor ca aceasta echipa minunata nu sta in Cristina Neagu, si poate avea performante de exceptie.
In conditiile date, daca fetele nu isi vor primi macar un salariu astazi, maine nu vor intra pe teren la meciul din campionat cu Dunarea Braila, si le inteleg pentru ca au demonstrat tuturor ca se poate face performanta la Brasov, dar nu pot accepta sa-si bata cineva joc de ele si de munca lor. Nu stiu cati dintre noi ar accepta sa munceasca fara sa primeasca salariul o luna, nu sase, sau de cate luni nu au mai fost platite aceste fete.
Pe de alta parte daca nu vor juca inseamna ca vor da cu piciorul la munca lor si la posibilitatea de a castiga Cupa EHF.
Indiferent daca vor juca sau nu maine, eu le voi respecta pe aceste fete de exceptie si Rulmentul ramane echipa mea de suflet.
Sunt alaturi de voi fetelor!

Stardust

Un film lejer de duminica dupa masa, mai vechiut, din 2007 cu Peter O'Toole, Michelle Pfeiffer, Robert de Niro, Claire Danes, Charlie Cox si o coloana sonora super. Asa ca daca nu l-ati vazut deja vi-l recomand.

Marile valori

Nu inteleg de ce incepem sa vorbim de marile valori doar dupa ce trec in nefiinta.
Avem atat de multe valori in tara asta, in toate domeniile si nimeni nu mai vorbeste despre ele de foarte mult timp. De ce? Pentru ca traim intr-o tara in care presa cauta senzationalul, iar daca nu ai facut nimic spectaculos, cum ar fi sa-ti nasca nevasta (Chivu) sau sa-ti mai faci un tatuaj (Mutu) sau ce stiu eu mai ce, nu o sa auzim de tine.
Ar fi multe exemple de oameni cu adevarat talentati, care au rezultate excelente in ceea ce fac dar despre care nu mai vorbeste nimeni.
O sa aleg doua subiecte, care de altfel sunt si pasiunile mele, muzica si sportul, handbalul in special.
Un exemplu elocvent de mare valoare a muzicii usoare romanesti, despre care am auzit ceva, doar dupa ce a murit, este Laura Stoica. Despre Laura Stoica, castigatoare a trofeului Cerbul de aur si poate cea mai buna voce rock feminina, nu mai auzisem de foarte mult timp nimic, desi ea avea in continuare concerte si proiecte de viitor. De ce nu mai auzim, la radio sau pe vreun post de televiziune de specialitate, melodii ale Mirabelei Daurer, Corinei Chiriac, Angelei Similea, ale lui Gabriel Cotabita, Gabriel Dorobantu si multi altii?
Un exemplu din lumea sportului ar fi atleta Maria Cioncan campioana olimpica, baschetbalistul Tony Alexe sau handbalistul Marian Cozma.
De ce nu pot scrie ziarele despre sportivi romani de valoare care au rezultate exceptionale atat in tara cat si in strainatate? De fapt aici trebuie sa rectific : de ce nu scriu ziarele despre alti spotivi in afara de fotbalisti? Si ca sa va stresez cu handbalul, de ce nu scriu ziarele despre Cristina Varzaru care este o jucatoare extraordinara si care da in medie 4-5 goluri pe meci atat in campionatul intern cat si in Liga Campionilor (joaca la cea mai buna echipa din europa in cel mai tare campionat din lume: Viborg-Danemarca), despre Gabriela Rotis, Ana Maria Lazar, Simona Spiridon, etc.?
De ce majoritatea stirilor din handbal sunt de genul: Rulmentul se prabuseste, Aurelia Bradeanu si Roxana Gheorghe sunt insarcinate, Scandal intre antrenorii marilor rivale Rulmentul si Oltchim si lista de senzational poate continua?
De ce nu se mai vorbeste despre Gabriela Szabo, Violeta Beclea-Szekely, Doina Melinte, Lidia Draganescu, Cristina Berbece, Camelia Potec, Diana Mocanu, Andreea Raducanu, Lavinia Milosovici, Marius Urzica, Mihai Covaliu si multi, multi altii.
Sincer m-am saturat sa deschid ziarele sau ma uit la televizor, pentru ca nu citesti si nu vezi decat scandaluri, senzational, manelisti inculti, blonde fara pic de creier, eleve, pitici, profesoare, politiste si pensionare care vor sa devina vedete porno sau balene de cartier.
Oare cand o sa ajungem si noi la un nivel la care un jurnal de stiri sau un ziar sa nu mai cuprinda in proportie de 90% stiri despre violuri, crime si sinucideri si sa cuprinda informatii despre oameni de valoare ai tarii noastre?

Leapsa de la Paulie

Ce te face să-ţi lingi degetele (şi nu numai)?

Inghetata de pepene galben, lamaia, pizza cu ton si sos de usturoi, ciocolata si Jack-ul cu cola.

Ce-ţi încântă ochii?

Rasaritul soarelui pe plaja si zambetul unui copil.

Ce-ţi place să atingi?

Matasea, pielea de bebe, blanita de catel.

Ce mirosuri te încântă?

Mirosul de benzina, diluant, vopsea (de aia ranjesc tot timpul), mirosul de primavara, de curat, Dolce&Gabbana - Light Blue, mirosul de cafea si fum de tigara dimineata.

Ce-ţi încântă urechea?

Muzica veche, rasul unui copil, iar asta ma face sa-mi doresc sa traiesc fiecare zi ca si cum ar fi ultima

Dau leapsa mai departe lui Tirea, Mike si Aspirinutza

Handball4Fun Brasov

Handball4Fun Brasov este un proiect la care ma gandesc de foarte mult timp si care a luat fiinta anul trecut, in decembrie, cu ajutorul unui prieten care intamplator a avut aceeasi idee.Astfel, ne-am hotarat sa o punem in practica si s-a nascut echipa de handball amatori mixta Handball4Fun Brasov.
De fapt aceasta a fost ideea de baza, de la care am pornit, sa facem o echipa de handball de amatori, sa facem ceva miscare si sa ne distram, de aici si numele echipei noastre.
Ulterior au inceput sa apara idei, foarte bune de altfel, pentru infiintarea unui campionat de handball amatori mixt.
Au inceput telefoanele la FRH si EHF sa ne interesam cum am putea sa ne inscriem echipa si cum am putea infiinta un campionat. Raspunsurile au venit imediat, iar noi am inceput sa visam frumos.
Ca sa ne inscriem echipa in FRH trebuie in primul rand sa infiintam un club sportiv, iar pentru a infiinta un campionat avem nevoie de cel putin 4 echipe, pe langa asta va trebui sa ne facem singuri un regulament foarte bine pus la punct, deoarece handbal mixt in Romania nu exista.
Cel mai mult ne-a placut raspunsul celor de la Federatia Europeana de Handball care ne sugerau sa concepem pe langa regulament un proiect pentru a obtine finantare din partea Uniunii Europene. Atunci au inceput sa ne sclipeasca ochii. Deja ne planificasem fiecare de ce parte din acel proiect se va ocupa, cum il structuram, cum o sa avem noi bani de chirie pentru sala, echipamente, deplasari si multe altele necesare desfasurarii in bune conditii a antrenamentelor sau meciurilor disputate pe teren propriu.
Eram perfect constienti la inceput de drum ca va trebui sa suportam pentru o perioada toate costurile din buzunarul propriu. Si asa a fost, asa este si in continuare, desi au trecut 3 luni de atunci si noi avem doar partea juridica din proiect gata.
Ma oftic pentru simplul fapt ca, la inceput eram foarte entuziasmati si hotarati si chiar increzatori in fortele proprii dar pe parcurs a mai palit entuziasmul. Ca in orice familie, deoarece eu consider ca suntem ca o familie, inevitabil apar discutii, certuri, nemultumiri. Au aparut si la noi si sper ca am reusit sa discutam si sa trecem peste toate neintelegerile. Eu sunt de parere ca suntem prieteni si avem maturitatea necesara sa discutam si sa rezolvam toate problemele si neintelegerile care vor mai aparea.
In tara, din cate stiu, la momentul acesta mai exista inca 4 echipe de acest fel la Cluj, Baraolt si Miercurea Ciuc si una in curs de infiintare la Bucuresti.
Deci una din condiite de baza pentru infiintarea campionatului am indeplinit-o.
Cu cei de la Baraolt am si disputat pana in prezent 2 meciuri.
Din pacate criza ne-a afectat si pe noi si la acest moment intampinam reale probleme in a ne achita factura la sala de antrenament, deci nici poveste sa continuam cu infiintarea asociatiei sportive sau achizitionarea de echipament.
Eu sper din tot sufletul sa reusim sa trecem cu bine peste aceasta perioada, sa reusim sa infiintam asociatia sportiva(care va fi o asociatie non profit cu scopul de a putea primi ceva sponsorizari) si sa ducem la bun sfarsit acest proiect, inceput, in primul rand din dragoste pentru acest sport minunat, handbalul.
Vreau sa le multumesc colegilor mei de echipa, care fac sacrificii mari, ca si mine, sa ducem mai departe ceea ce am inceput.
Deci ii multumesc, in primul rand, lui Cristi (daca nu era el poate ca nu materializam niciodata ideea), Mitzei, Inei, Mihaelei, Adrianei, lui Remus, Ovidiu, Bogdan, Florin, Cata si John.

LA MULTI ANI MAMA!

La multi ani mama! Te iubesc!

CS Urban Brasov sau mai bine CS Avantul Prabusirea?

Sincera sa fiu mi-e scarba de cele intamplate in ultima perioada la Brasov.
Mi se pare inadmisibil sa lasi cu asa usurinta sa plece doua jucatoare de valoare cum sunt Cristina Neagu si Patricia Vizitiu, dupa care sa dai vina pe ele si pe Tarca pentru nesimtirea ta.
Cum poate marele "om de afaceri" Theodor Florescu sa spuna ca Neagu si Vizitiu sunt vinovate ca si-au cerut drepturile salariale la zi? Se pare ca poate.
Ce nu inteleg eu, este ce fel de om de afaceri este Florescu, avand in vedere ca a investit degeaba o gramada de bani in jucatoare de valoare, iar acum le pierde fara sa scoata nici un profit de pe urma lor.
Dupa parerea mea, nu mai dureaza mult pana se va desfiinta aceasta echipa, singura care putea tine piept Oltchimului.
Multumim Domnului Florescu ca a reusit sa distruga singurul sport de echipa din Brasov care mai avea rezultate si ca a reusit sa distruga Campionatul national de Handball feminin.
Stim cu totii ce echipa va fi campioana mult timp de acum incolo.
Cat despre Cristina Neagu sper sa constientizeze ca oferta de la Viborg ar fi o sansa enorma pentru ea. Daca accepta oferta Oltchimului inseamna ca isi merita soarta.
Oricum multumim Cristine Neagu si Patriciei Vizitiu pentru ceea ce au facut pentru echipa brasoveana.